Statisticile referitoare la incendii din ultimii ani arată că în România, din luna februarie când începe să se încălzească dar cel mai frecvent din a doua jumătate a lunii martie, se produce un număr ridicat de incendii la gospodăriile populaţiei, având drept cauză focul deschis efectuat pentru curăţenia de primăvară prin distrugerea resturilor menajere, furajere din grădini şi curţi. În aceeaşi perioadă se înregistrează cel mai mare număr de arderi necontrolate ca urmare a acţiunilor de igienizare a terenurilor agricole de vegetaţia uscată.

Cazuistica incendiilor arată că, de cele mai multe ori, cetăţenii au efectuat arderea miriştilor, resturilor menajere ori a vegetaţiei uscate pe timp de vânt ori amplasând grămezile ce urmau a fi distruse prin ardere în apropierea şurilor, adăposturilor de animale sau furajelor, ceea ce a condus la propagarea rapidă a focului la gospodării şi anexele acestora, arderile producând pagube mari.

De cele mai multe ori, aprinderea miristilor se face intentionat de catre agricultori, dar sunt si situatii în care focurile aprinse în gospodariile populatiei se extind şi scapa de sub control, mai ales din cauza vântului puternic sau a lipsei de supraveghere.

O categorie aparte de incendiatori voluntari sau nu, o constituie fumătorii.

De multe ori, trecând pe lângă culturile agricole, miristi sau păduri, aceştia aruncă în mod reflex restul de ţigara, la întâmplare, fără a se gândi la consecinţe.

Pe fondul lipsei de educatie si supraveghere, copiii – prin folosirea focului deschis – au declanşat incendii  care au generat importante pierderi materiale.

Pentru a preveni apariţia unor astfel de evenimente în viitor, este necesar ca populaţia (în special din mediul rural), personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul diferitelor instituţii şi agenţi economici să cunoască şi să respecte următoarele măsuri : utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este interzisă; locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se stabilesc şi se marchează de persoanele în drept, prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităţilor, în zonele de agrement şi în gospodăriile populaţiei se face numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la distanţe care să nu permită propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii sau la alte vecinătăţi, arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii, arderea vegetaţiei uscate se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare, luarea măsurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuri în care se pot produce incendii constituie o obligaţie a persoanelor care răspund, potrivit legii, de creşterea, educarea şi îngrijirea copiilor.

Un rol important în prevenirea incendiilor în profil teritorial îl au autoritatile administratiei publice locale care, prin toate pârghiile legale de care dispun,  trebuie să constientizeze, să determine populaţia să se comporte si să acţioneze în spirit civic.

Astfel, aceste activităţi se vor executa de către cetăţeni numai pe baza permisului de lucru eliberat de primar sau de şeful serviciului voluntar pentru situatii de urgenţă şi numai dupa luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătati, asigurându-se supravegherea permanenta a arderii.

În acelaşi context trebuie reţinut faptul ca arderea miriştilor se face numai cu acceptul organelor de mediu.

În data de 29.03.2017, în localitatea Șarul Dornei a izbucnit un incendiu la vegetație uscată, acesta s-a propagat cu repeziciune producând pagube unei biserici din apropiere.